Valentin Ioan: În culisele identității curatoriale a Retros Gallery
Ca și curator al colecției în continuă evoluție de la Retros Gallery, Valentin Ioan joacă un rol esențial în definirea identității galeriei — una care leagă estetica atemporală de sensibilitatea contemporană. Selecțiile sale depășesc forma sau funcția; ele poartă narațiune, memorie și rezonanță culturală.
În acest interviu, Valentin oferă o privire asupra modului în care alege piesele care intră în Retros, cum și-a dezvoltat privirea curatoriale și ce înseamnă să curezi într-o lume aflată în continuă oscilație între patrimoniu și trend.
1. Ce definește privirea ta curatorială atunci când selectezi piese pentru Retros?
În primul rând, în procesul de curare a pieselor de mobilier mid-century modern, iau în considerare cerințele clienților și recomandările făcute de arhitecți și designeri de interior, alături de propria mea obsesie pentru piesele MCM. Uneori, această pasiune mă îndepărtează de partea comercială și face ca procesul curatorial să pară ca intrarea într-o lume paralelă.
2. Cum identifici o piesă care are potențialul de a rezona dincolo de valoarea sa decorativă?
În timpul cercetărilor pentru piese, am întâlnit multe obiecte care au mai multă semnificație emoțională și culturală decât valoare decorativă. Piesele mid-century nu au întotdeauna o valoare financiară mare — unele sunt renumite la nivel mondial, fără să iasă neapărat în evidență prin designul lor. Identificarea acestor obiecte necesită cercetare atentă și un ochi format.
3. S-au schimbat criteriile tale de colecționare de-a lungul timpului?
Da. La început, eram atras în principal de recunoașterea numelui și de siluete remarcabile. În timp, criteriile mele au devenit mai stricte: proveniența și autenticitatea, condiția și ergonomia, proporțiile potrivite pentru locuințele contemporane și povestea culturală pe care o poartă obiectul. Am învățat, de asemenea, să iau în considerare posibilitatea restaurării și relevanța pe termen lung, nu doar tendințele și prețul. A spune „nu” a devenit la fel de important ca a spune „da”.
4. Există vreo piesă din colecție care ți-a provocat instinctele — dar s-a dovedit un succes?
A existat un fotoliu discret pe care am ezitat să-l aleg din cauza aspectului modest și a proporțiilor neobișnuite. După o restaurare atentă și alegerea țesăturii potrivite, a devenit punctul focal al sufrageriei unui client și s-a vândut imediat. Mi-a amintit că sunt anumite piese care ''nu strigă'', însă pot avea o prezență puternică — și că riscul, atunci când este informat, face parte din rolul curatorului.
5. Cum echilibrezi valoarea istorică, impactul vizual și viabilitatea comercială în selecțiile tale?
Le cântăresc împreună. Valoarea istorică înseamnă autenticitate, proveniență și relevanță pentru un curent de design. Impactul vizual întreabă: se integrează bine în spații reale și fotografii, și se poate combina cu elemente contemporane? Viabilitatea comercială include starea piesei, costul restaurării versus prețul final, timpul de livrare și cererea actuală printre designeri și colecționari. O piesă intră în Retros doar când se califică credibil pe toate cele trei planuri.
